Creierul muzicienilor

Muzica buna este o adevarata delectare, iar oamenii care o compun si o interpreteaza devin niste persoane admirate si apreciate. Dar, exista vreo diferenta intre activarea cerebrala  asociata diferitelor sarcini intre muzicieni si nonmuzicieni(simpli melomani)? Se pare ca da! Un grup de psihologi de la Universitatea Vanderbilt a  demonstrat ca muzicienii profesionisti sunt mai eficienti in folosirea tehnicilor creative si ca isi folosesc atat cortexul prefrontal stang, cat si cel drept intr-o pondere mai mare decat restul persoanelor. Acestia au ales muzicienii deoarece ei sunt nevoiti sa acceseze si sa integreze informatii venite din ambele emisfere cerebrale, prin  folosirea ambelor maini pentru integrarea  diferite linii melodice intr-una singura, precum si prin citirea notelor muzicale(emisfera stanga) si integrarea lor in interpretarea piesei(emisfera dreapta). In studiul lor, cercetatorii au comparat performantele a doua grupe de studenti (de la muzica clasica vs psihologie) in sarcini care vizau rezolvarea creativa a unor probleme practice(gasirea unor noi functii pentru diverse obiecte casnice) si  asocierea de cuvinte. In timpul realizarii sarcinilor, participantilor le-a fost inregistrata activarea cerebrala. Rezultatele au indicat faptul ca muzicienii au obtinut scoruri semnificativ mai mari la ambele probe comparativ cu nonmuzicienii, activarea cerebrala implicand folosirea ambilor lobi prefrontali intr-o pondere mai mare.  Cercetatorii au mai raportat faptul ca studentii  muzicienii au avut scoruri IQ mai mari decat studentii din celalalt grup, aceste rezultate sprijinind concluzia altor studii conform caruia pregatirea muzicala intensiva este asociata cu scoruri IQ mai mari.   

Deci, sa nu uitam sa ne bucuram de muzica si sa ii apreciem pe muzicieni!

Publicitate

Read Full Post »

Inteligenta emotionala

 In ultimul deceniu, a inceput sa fie analizat tot mai mult fenomenul de inteligenta emotionala. Acest termen a fost introdus de psihologii John Mayer si Peter Salovey in 1990 si se refera la abilitatea de a ne folosi emotiile in mod inteligent si adecvat diverselor situatii, astfel incat scopurile fixate de noi sa fie atinse. Persoanele inteligente emotional sunt capabile sa recunoasca si sa inteleaga in mod acurat emotiile, atat cele proprii, cat si ale altora; pot sa isi exprime emotiile intr-o maniera potrivita si sunt capabili sa isi controleze propriile emotii astfel incat sa-si faciliteze dezvoltarea socioemotionala, intelectuala si spirituala.

Pentru a deveni inteligent emotional, autorii acestei teorii sustin ca ar trebui sa ne dezvoltam abilitatile din cinci domenii de functionare:

–          Automonitorizarea: abilitatea de a ne putea recunoaste emotiile, de a le detecta si eticheta exact atunci cand le traim;

–          Management emotional: abilitatea de controla expresivitatea emotional si emotiile pe care le traim astfel incat acestea sa fie adecvate situatiei. Asta inseamna ca trebuie sa ne cultivam abilitati ca: mentinerea constanta in minte a scopului, capacitatea de ne autolinisti, autocalma, de a gestiona eficient furia, tristetea sau anxietatea;

–          Automotivarea: abilitatea de a ne coordona actiunile in functie de scopurile si planurile stabilite, abilitatea de a ne amana recompensele si de a ne inhiba tendintele impulsive.

–          Empatia: abilitatea de a detecta si interpreta corect emotiile, nevoile si dorintele altor persoane. Aceasta este caracteristica cate duce la altruism, adica disponibilitatea de a pune nevoile altora inaintea alor noastre;

–          Managementul relatiilor: abilitatea de a anticipa, intelege si raspunde adecvate la emotiile altora, fiind relationata cu empatia.

Inteligenta emotionala poate fi dezvoltata! Daca vei reusi acest lucru, iti vei imbuntati atat sanatatea fizica si psihica,  cat si functionarea sociala.

Read Full Post »

Relatiile parasociale

Mass-media promoveaza in mod constant vedetele. Aceste celebritati, fie ca sunt actori, actrite, cantareti,prezentatori, sportivi,  reusesc sa trezeasca atentia si chiar admiratia  persoanelor de rand, devenind uneori adevarate modele. Procesul prin care noi, ca indivizii comuni, reusim sa ne identificam sau sa inglobam in personalitatea noastra diferite aspecte ale unor personalitati  promovate de mass-media, este inclus in clasa relatiilor parasociale.

Pentru multe persoane, admirarea unor celebritati poate avea anumite beneficii, în special pentru cei care au dificultati de relationare sociala sau au un nivel scazut al stimei de sine. Acest lucru a fost identificat de cercetatorii de la State University of New York. Ei au facut un studiu prin care au examinat relatia dintre dintre stima de sine, apropierea perceputa a relatiilor parasociale si a autodiscrepantelor (diferenta dintre cum sunt si cum as vrea sa fiu) pentru participantii studenti. Totodata, participantii au identificat o vedeta favorita si au descris-o intr-un eseu liber. Rezultatele au indicat faptul ca persoanele care au un nivel scazut al stimei de sine, au perceput vedeta favorita mult mai similara de perceptia ideala despre sine. Persoanele cu stima de sine scazuta dupa ce le-a fost amorsata imaginea vedetei favorite, s-au perceput a fi mult mai aproape de perceptia ideala a propriei persoane, decat participantii din lotul de constrol carora li se prezentat o alta vedeta. Acest studiu demonstreaza ca relatiile parasociale, pentru persoanele care au o stima de sine scazuta, pot determina perceptia sinelui intr-o ipostaza mai pozitiva, mai aproape de cea ideala. De asemenea, aceste relatii parasociale, care au un potential risc de respingere foarte scazut, ofera persoanelor oportunitatea de a reduce discrepanta dintre ce sunt si ce ar dori sa fie, fiind astfel mai aproape de sinele lor ideal.

Deci, chiar daca acum am fi tentati sa spunem: „Spune-mi care este vedeta ta favorita, ca sa-ti spun cine esti”, trebuie sa recunoastem ca exagerarea procesului de indentificare cu o vedeta determina psihopatologia.

Read Full Post »

Beneficiile suportului social

Cred ca ne este familiar vechiul proverb romanesc:”Prietenul la nevoie se cunoaste”, dar aceasta este doar una dintre aspectele unei relatii de prietenie. Grupul de prieteni sau, intr-un limbaj mai formal, reteaua de suport social ocupa un loc important in mentinerea unei stari de functionabilitate sociala si psihica. In multe tulburari psihice, de exemplu depresia, este recunoscut impactul pe care il are o retea de suport social in recuperarea acelei persoane. Dar pana a ajunge la psihopatologie, vreau sa va prezint cateva beneficii pe care vi le poate aduce o retea stabila de suport social(majoritatea cred ca va sunt foarte familiare, dar inca o trecere in revista a lor nu strica niciodata).

Relatiile sociale iti ofera oportunitatea de a exprima si de a primi afectiune, dragoste, consideratie, care devin aspecte importante in construirea si mentinerea identitatii personale si a stimei de sine; te ajuta sa alungi sentimentele de nesiguranta si sa iti revii atunci cand simti ca totul este pierdut si ca nu mai are nimic nici un rost; iti ofera un mediu in care experientiezi in mod constant emotii pozitive, in care te simti acceptat si valorizat, poti comunica si poti ajuta. In interiorul acestor relatii iti formezi si iti exersezi abilitatile de relationare sociala, iti ofera un context pentru a-ti prezenta si experimenta ideile, planurile sau pentru a cere sau da ajutor in rezolvare diverselor probleme. Impreuna ganditi planuri de viitor, va construiti afaceri, cunoasteti oameni noi de la care puteti invata lucruri noi sau care va pot deveni prieteni sau iubiti.

Incercati sa profitati din plin de aceste lucruri: sa aveti si sa fiti prieteni buni. Ambele ipostaze va vor aduce o gramada de beneficii.

Read Full Post »

Interviu cu Maria Postu

As vrea sa va prezint blogul Mariei Postu, un blog complex as spune, pe care oricine poate sa gaseasca o idee originala. Cel mai bine sa descoperiti cate ceva din interviul urmator, si evident sa intrati pe blog.

1.Te rog sa prezinti pe scurt blogul tau!

Este un blog cu o tematica diversa, de la informatii sensibile pentru cititori mai specializati pana la scrieri despre lucruri banale, comune dar care poate le scapa celor din jur si atunci se bucura sa se regaseasca, sper , in ceea ce scriu eu.Respect in general categoriile afisate, incercand sa creez fiecareia dintre ele un profil specific.Cele mai multe articole au fost introduse in categoria « diverse » desi, desigur, la o lectura atenta (dar cine mai are timp sa citeasca atent altceva decat propriul CV necesar unei angajari ? ») se pot observa deosebiri de nuante intre articolele unei categorii, dar mi se pare esential ca un cititor care, sa presupunem, a vibrat la lectura intamplatoare a unui text de-al meu, sa-si aleaga alte lecturi si in functie de categoria in care sunt postate, ceea ce ar reprezenta un criteriu pentru gustul sau estetic.

2.Cand ai inceput sa scrii pe blog, si cum a evoluat ?

Ideea de a avea un blog mi se parea la inceput foarte indrazneata si nu aveam curaj sa ma implic in lumea ce mi se parea inaccesibila pana cand am descoperit bloguri de toate categoriile, cu bloggeri de toate varstele si mi-am dat seama ca pot indrazni sa incerc sa ma exprim si in felul acesta. De fapt , la inceput credeam ca il voi folosi doar pentru a-mi prezenta cartile, (am scris patru volume de versuri , destul de bine primite de critica , ceea ce a dus si la intrarea mea in Uniunea Scriitorilor din Romania in anul 2006, acceptare care ma obliga si ma onoreaza in egala masura).Pentru ca am tiparit cartile in tiraj foarte mic, ma gandeam sa postez poeme vechi, poeme noi din viitorul volum, pe blog spre a testa in direct reactia cititorilor. Pe parcurs, insa, m-am lasat « furata » de diverse impresii care ma surprindeau in anumite zile, influentata de lecturile mele, de amintirile mele, de starile unui anotimp, si uite asa s-au nascut numeroase articole  pe care apoi le-am publicat.Uneori sunt tentata sa scriu articole lungi dar cum stiu cat de grabiti suntem toti, imi cenzurez cantitatea de  cuvinte si fac o selectie a celor mai expresive, concentrand mesajul in texte mai scurte dar mai bogate in semnificatii.Cand se va intampla sa nu mai am inspiratie, ceea ce este imposibil, deoarece niciodata nu voi  deveni insensibila si inerta la tot ceea ce inseamna « viata », ei bine, atunci ma voi reintoarce la primul scop al blogului meu, postandu-mi poemele déjà publicate in volume sau in asteptare aparitiei celui de- al V-lea volum.

3.Care au fost cele mai pozitive reactii pe care le-ai primit?

Cand spui » cele mai pozitive reactii » te referi probabil la numarul de vizionari dintr-o zi sau la numarul meu in Zelist.In prima categorie intra un articol a carui popularitate nu mi se datoreaza mie, ci regretatului mare poet Grigore Vieru la a carui moarte am scris un articol sincer , neurmarind catusi de putin audienta, asa cum se intampla cu multi bloggeri care profita de orice eveniment exterior, chiar tragic pentru a-si creste audienta, ceea ce nu mi se pare corect din punct de vedere etic. Acest articol a fost citit de. 207 ori. In Zelist am urcat cel mai sus pana la 2215 saptamana trecuta, (sper ca stiti ca exista peste 30 000 bloggeri inregistrati pe wordpress). Acum am scazut usor, dar sper sa-mi revin, ceea ce nu ma multumeste desi blogul meu e relativ tanar, din ianuarie 2009.

4.Ce planuri de viitor ai pentru blogul tau?

Uneori sunt tentata sa-l abandonez, dar apoi imi spun ca existenta lui ma motiveaza sa scriu in continuare, sa nu las sa se piarda niste idei interesante care poate altfel s-ar risipi si le-as uita pe veci in cimitirul ideilor moarte.As vrea sa-mi salvez toate articolele de pe blog intr-un folder special si incercand sa le gasesc elementele comune, sa le adun pentru o carte de vreo 150 de pagini, daca voi gasi o editura. Eu sper ca sa atraga atentia cuiva aceste articole, daca nu consideri naivitate sau  lipsa de modestie dorinta mea.(E adevarat, inaintea mea sunt peste 2000 de bloguri ale unor oameni din media, dar nu mi-e frica sa concurez cu ei). Sper ca numarul cititorilor si comentariilor sa creasca deoarece am invatat in scurta perioada de cand scriu pe blog ca trebuie sa te mulezi pe gustul si asteptarile cititorilor. In acelasi timp  nu accept sa fac concesii vulgaritatii si superficialitatii si nici compromisuri din punct de vedere calitativ.

5. Exista un ‘stil » Maria Postu care te reprezinta si care ai observat ca iti aduce cei mai multi cititori ?

Interesanta intrebare si ma bucur ca mi-ai pus-o…cred ca mi-am format un stil marca  mea care este vizibil in posturi ca : »Intentii nobile, idei vechi si noi », articolul meu preferat, de altfel, sau ca in « Trenurile accelerate nu opresc in garile mici », sau in « O zi fara inspiratie »…si altele pe care nu le mai mentionez.

Read Full Post »

Despre psihologia pozitiva

Vreau sa va prezint in continuare mai multe date despre psihologia pozitiva. Exista doua mari teorii care incearca sa surprinda aspectele importante ale psihologiei pozitive:

1. Efectul anularii(The undo effect): Se pare ca emotiile pozitive anuleaza efectele emotiilor negative asupra sistemului cardiovascular in conditii stresante (citeste mai multe informatii despre stres aici). Cercetarile indica faptul ca emotiile pozitive ii ajuta pe oamenii care semnaleaza ca sunt stresati sa se relaxeaze si sa se intoarca la un nivel de activare fiziologica de baza 
2. Teoria largirii(Broden-and-build Theory)sugereaza ca emotiile pozitive(bucuria, fericirea, incantarea, interesul) largesc campul constiintei persoanei si incurajeaza explorarea noului prin diverse actiuni sau ganduri. In timp, acest repertoriu comportamental largit duce la construirea de noi abilitati si resurse. 

Totodata, psihologia pozitiva a dezvoltat un manual al virtutilor si calitatilor caracterului(Character Strengths and Virtues) care incearca sa identifice si sa clasifice trasaturile psihologice pozitive ale fiintelor umane. Acest manual identifica 6 clase de virtuti, care cuprind mai multe calitati:

1. Intelepciune si cunostinte: creativitate, curiozitate, deschidere, dragoste pentru invatat si acumulare de cunostinte
2. Curaj: vitejie, persistent, integritate, vitalitate 
3. Umanitate: dragoste, bunatate, inteligenta sociala 
4. Dreptate: implicare cetateneasca, drepatate, leadership
5. Echilibru: ieratare si compasiune, umilinta, prudent, autocontrol 
6. Transcendenta: aprecierea frumusetii si a excelentei, gratitudine, speranta, umor si spiritualitate 

Aplicatiile practice ale psihologiei pozitive includ ajutarea persoanelor si organizatiilor in identificarea propriilor calitati si folosirea acestora pentru cresterea si sustinerea nivelului starii de bine. Terapeutii pot folosi diferite metode pentru “a largi” vietile persoanelor care nu sufera neaparat de o tulburare , in special pentru optimizare personala.

Read Full Post »

Beneficiile imbatranirii

Adevarul este ca imbatranim. Dar batranetea inseamna mai mult decat miturile negative promovate ca singuratatea, boala, inactivitatea, dependenta de ceilalti, neproductivitatea sau incapacitatea de adaptare la situatii noi, exista o gramada de aspecte pozitive care trebuie cunoscute si fructificate. Incercand sa surpinda schimbarile asociate cu inaintarea in varsta, psihologii au dezvoltat o teorie(teoria selectivitatii socioemotionale) care a primit un mare suport empiric. Conform acestei teorii, o data cu inaintarea in varsta, adultii devin tot mai selectivi in ceea ce priveste structurarea si raportarea lor la experientele sociale. Acestia ajung sa puna o valoare mai mare pe satisfactia emotionala, petrecand mai mult timp cu persoanele apropiate, maximizand astfel experientierea emotiilor pozitive si minimizand impactul emotiilor negative. Totodata, teoria evidentiaza si tipul de scopuri pe care aceste persoane si le fixeaza, scazand importanta celor centrate pe dezvoltarea unor noi cunostinte sau noi oportunitati de cariera si crescand importanta celor relationate cu starea emotionala: accesul la interactiuni sociale gratificante sau alte beneficii care pot fi obtinute in prezent. Cand oamenii devin mai constienti de faptul ca finalul vietii nu mai este o realitate atata de indepartata, atentia lor pare sa se orienteze spre fixarea si realizarea scopurilor prezente. Aceasta teorie a fost confirmata in foarte multe studii care vizau in mare partea compararea performantei in actualizarea itemilor(cuvinte sau imagini) cu incarcatura emotionala pozitiva, negativa sau neutra intre loturi de participanti de varste diferite. Rezultatele indica faptul ca adultii tineri tind sa se focalizeze si sa reactualizeze cu preponderenta itemii negativi, pa cand adultii de varsta a treia tind sa aiba rezultate mai bune pentru itemii pozitivi. Aceasta diferenta este una semnificativa si rezultatele tind sa aiba un caracter intercultural.

Batranetea nu ar trebui sa ne sperie. Ea este un lucru firesc, la care ne adaptam mult mai usor decat am crede initial.

Read Full Post »

Stima de sine si sanatatea psihica

 

In general, se considera ca un nivel ridicat al stimei de sine reprezinta o calitate si un fel de predictor pentru o viata fericita si productiva, dar se pare ca nivelurile ridicate pot avea si o serie de consecinte negative. Studiile din psihologie indica faptul ca exista mai multe forme ale stimei de sine ridicate, printre care cele mai mediatizate sunt stima de sine “fragila” si cea “securizanta”. Persoanele cu stima de sine “fragila” tind sa isi compenseze indoielile legate de propria persoana prin tendinte exagerate de autoaparare, protective si potentare a sentimentelor de autovalorizare, precum si tendinta exagerata de a ataca si blama persoanele care reprezinta un potential pericol. Un colectiv de cercetatori al Universitatii din Georgia a investigat acest aspect intr-un studiu derulat in trei faze. In prima faza participantii au completat o serie de chestionare demografice si scale care nu vizau evaluarea stimei de sine. In faza a doua, a fost evaluat nivelul stimei de sine, iar in faza a treia au fost derulate o serie de interviuri pentru a masura “verbalizarea defensiva”. Rezultatele raportate de ei indica faptul ca persoanele stima de sine scazuta sau fragila sunt mai defensive verbal, rezultatul fiind argument  prin tendinta lor de a supraestima impactul potentialelor amenintari. Persoanele cu stima de sine ridicata si securizanta par sa se autoaccepte si sa se simta mai putin amenintati si mai putin dispusi sa devina defensivi si sa ii acuze pe ceilalti sau sa ofere scuze cand vorbesc despre experiente trecute amenintatoare.

Chiar daca pe termen scurt stima de sine fragila pare a oferi persoanelor confort si o stare de bine, pe termen lung acest lucru poate duce la crearea unei vulnerabilitati pentru aparitia psihopatologiei.

Read Full Post »

Televizorul si singuratatea

 

Se pare ca era digitala are si unele avantaje: ne poate oferi iluzia indeplinirii anumitor nevoi. Un studiu publicat in Journal of Experimental Social Psychology indica faptul ca relatiile iluzorii cu personajele sau personalitatile emisiunilor preferate pot oferi persoanelor sentimente de apartenenta, chiar si atunci cand nivelul raportat al stimei de sine este unul scazut sau chiar si atunci cand persoanele au fost respinse de prieteni sau de catre membrii familiei. Aceasta cercetare confirma ipoteza surogatei sociale, conform careia oamenii folosesc tehnologia (de exemplu: televizorul) pentru a trai sentimente de apartenenta cand acest sentiment nu poate fi experientiat in mod real. Totodata, vizionarea filmelor, ascultarea muzicii sau jocurile video pot suplini aceasta functie primara, aceea de apartenenta. Demersul de cercetare folosit de autori s-a axat pe completarea de catre participanti a unor scale de autoevaluare (de singuratate, de stima de sine, de afecte pozitive si negative) prin raportare la vizionarea unor programe TV, precum si scrierea unor eseuri despre nevoia de apartenenta si despre importanta  programelor TV favorite atunci cand aceasta nevoie este indeplinita. Se pare ca dupa ce au scris despre programele TV favorite, participantii au raportat mai putine sentimente de singuratate si de excludere, autorii evidentiind astfel ca relatiile iluzorii sau ‘parasociale’ cu personajele TV pot atentua nevoia de apartenenta.

Oricum, ramane deschisa intrebarea daca surogata sociala suprima nevoia de apartenenta sau daca chiar reuseste sa o indeplineasca, intregul demeres fiind o incercare de substituire a relationarii reale cu alte persoane. Izolarea si refuzul de a comunica cu prietenii sau familia si socializarea exclusiva prin intermediul tehnologiei poate deveni dezadaptativa, dar pentru persoanele care au dificultati in relationarea sociala datorita unor constrangeri fizice sau de mediu, apelul la socializare prin intermediul tehnologiei poate induce sentimentul de apartenenta si confort.

Read Full Post »

Psihologia pozitiva

Majoritatea dintre noi, cand aud cuvantul psihologie se gandesc la ceva rau(nebunie, tulburare psihica). 

In mare parte au dreptate. Unul dintre principalele scopuri ale psihologiei este interventia sau tratarea acestor cazuri de psihopatologie, dar nu este singurul. In ultimul deceniu, in psihologie a inceput sa fie tot mai cunoscuta si mediatizata psihologia pozitiva, a carui principal promoter este psihologul american Martin Seligman.  Principalele scopuri ale psihologiei pozitive sunt: concentrarea mai ales pe partile pozitive ale persoanelor, nu doar pe cele negative, disfunctionale;  accentuarea emotiilor pozitive, cautarea si incercarea de a dezvolta talentul si incercarea de a face viata omului mai implinita, mai fericita. Originile psihologiei pozitive se regasesc in psihologia umanista a secolului XX, care se concentra in mare parte pe fericire si autoactualizare. Totodata, se mai pot lua in calcul influenta filosofiei antice grecesti (Socrate, Platon, stoicii, epicurienii) sau a diferitelor religii(iudaismul, crestinismul, budismul).

In psihologia pozitiva s-au delimitat trei mari arii de interes, care corespund celor trei tipuri de vieti posibile identificate dupa asumptiile teoretice:

1. O viata a bucuriei (Pleasant Life), care se concentreaza pe modul in care oamenii  maximizeaza emotiile pozitive traite in detrimentul celor negative(componenta hedonica a experientelor), in situatii normale de viata(relatii, hobbiuri, interese, distractii ).
2. O viata a angajarii (Engagement Life), care se concentreaza pe descoperirea si folosirea talentului si a caracteristicilor persoanei in realizarea sarcinilor cotidiene, astfel incat aceasta sa ajunga sa exprientieze imersiune, absorbire totala.
3. O viata cu sens si semnificatie (Meaningful Life), analizeaza modul in care indivizii reusesc sa isi foloseasca talentul si caracteristicile pentru a-i ajuta pe ceilalti, cum acestia reusesc sa resimta o stare de bine, de apartenenta, sens si semnificatie din faptul ca sunt parte si ca contribuie la ceva mult mai mare si semnificativ decat propria persoana(natura, organizatii, traditii, sisteme de valori).

Read Full Post »