Iata zece cercetari recente din psihologie si rezultatele lor pe scurt:
- Copii de sub 4 ani care sunt anesteziati pentru operatii au sanse de 60% sa dezvolte probleme de vorbire, gandire, si de calucl matematic
- 6 luni de psihoterapie cognitiv comportamentala este mult mai eficienta decat noua luni de orice alt tip de terapie (inclusiv medicamentoasa), pentru tratarea depresiei la adolescentii din orfelinate
- Creierul adult proceseaza fractiile matematice automat si fara efort intr-o regiune specifica, ceea ce indica faptul ca acesta abilitate este probabil innascuta. In consecinta predarea fractiilor la scoala se paote face si altfel
- Unul din zece copii care joaca jocuri pe calculator sau pe console video, este dependent de jocuri video (valabil pentru SUA)
- Dansul nu este doar al oamenilor – papagalii care pot sa imite vocea umana danseaza pe unele melodii si pot sa tina ritmul, chiar si atunci cand se shcimba
- medicamentele care se folosesc pentru tratarea dependentelor de alcool sau dorguri sunt eficiente si pentru tratarea celor care fura compulsiv
cercetatorilor care analizeaza functia somnului. Unii cercetatori vad somnul ca fiind modalitatea prin care mamiferele si oamenii reusesc sa ajunga la o stare de imobilitate si liniste, dar care ca proces distinct nu are o functie importanta. Dar aceasta ipoteza este una reductionista si este respinsa de marea majoritate a comunitatii stiintifice. Nu este nici o dovada clara e existentei vreunei specii de animale care sa nu doarma. Chiar si delfinii, care au fost considerati ca fiind animalele care nu dorm niciodata deoarece se misca in continuu, prezinta un pattern de somn uniemisferic (o jumatate a creierului prezinta unde caracteristice somnului profund). Mai mult, se pare ca deprivarea prelungita de somn duce la moartea soarecilor sau mustelor. Oamenii care sufera de insomnia genetica au o probabilitate crescuta de a muri. In cazurile mai putin extreme, deprivarea de somn afecteaza functionarea cognitiva atat in cazul animalelor (de la musculite la rozatoare), cat si in cazul oamenilor. De exemplu, soarecii mentinuti treji intra in episoade de microsomn. Acest lucru se inregistreaza si in cazul oamenilor. Ipoteza care a primit cel mai mult spjin in ceea ce priveste functia somnului este aceea ca somnul ofera creierului posibilitatea de a se “regrupa’’, de a se reintoarece la un nivel de baza al activarii dupa o zi solicitanta in care functionarea sa a fost solicitata la maximum. Totodata, somnul este important in consolidarea noilor cunostinte, precum si in organizarea lor astfel incat sa fim capabili sa putem invata si achizitiona informatii noi si in ziua urmatoare. Acest lucru ar putea explica de ce in anumite perioade de somn, creierul nostru are o activare atat de alerta.
Psihotricks 