Adevarul este ca imbatranim. Dar batranetea inseamna mai mult decat miturile negative promovate ca singuratatea, 
boala, inactivitatea, dependenta de ceilalti, neproductivitatea sau incapacitatea de adaptare la situatii noi, exista o gramada de aspecte pozitive care trebuie cunoscute si fructificate. Incercand sa surpinda schimbarile asociate cu inaintarea in varsta, psihologii au dezvoltat o teorie(teoria selectivitatii socioemotionale) care a primit un mare suport empiric. Conform acestei teorii, o data cu inaintarea in varsta, adultii devin tot mai selectivi in ceea ce priveste structurarea si raportarea lor la experientele sociale. Acestia ajung sa puna o valoare mai mare pe satisfactia emotionala, petrecand mai mult timp cu persoanele apropiate, maximizand astfel experientierea emotiilor pozitive si minimizand impactul emotiilor negative. Totodata, teoria evidentiaza si tipul de scopuri pe care aceste persoane si le fixeaza, scazand importanta celor centrate pe dezvoltarea unor noi cunostinte sau noi oportunitati de cariera si crescand importanta celor relationate cu starea emotionala: accesul la interactiuni sociale gratificante sau alte beneficii care pot fi obtinute in prezent. Cand oamenii devin mai constienti de faptul ca finalul vietii nu mai este o realitate atata de indepartata, atentia lor pare sa se orienteze spre fixarea si realizarea scopurilor prezente. Aceasta teorie a fost confirmata in foarte multe studii care vizau in mare partea compararea performantei in actualizarea itemilor(cuvinte sau imagini) cu incarcatura emotionala pozitiva, negativa sau neutra intre loturi de participanti de varste diferite. Rezultatele indica faptul ca adultii tineri tind sa se focalizeze si sa reactualizeze cu preponderenta itemii negativi, pa cand adultii de varsta a treia tind sa aiba rezultate mai bune pentru itemii pozitivi. Aceasta diferenta este una semnificativa si rezultatele tind sa aiba un caracter intercultural.
Batranetea nu ar trebui sa ne sperie. Ea este un lucru firesc, la care ne adaptam mult mai usor decat am crede initial.
varsta a treia, cand anumite aspecte ale functionarii cognitive chiar incepe sa intre intr-un declin, dar se pare ca acest declin este mult mai rapid. Astfel ca, un studiu care a urmarit evolutia a 2000 de adulti sanatosi, intre varstele de 18-60 de ani a relevat faptul ca anumite functii cognitive(inclusiv gandirea abstracta, viteza de procesare si rezolvarea de puzzle) incepe sa se deteriorizeze de la aprox 27 de ani, in timp ce deteriorari ale memoriei devin evidente in jurul varstei de 37 de ani. Testele care le-au fost aplicate participantilor la acest studiu vizau detectarea schimbarilor subtile ale functionarii cognitive, implicand rezolvarea de puzzle, reactualizarea unor succesiuni de cuvinte si a unor detalii din diverse povestioare, identificarea de patternuri de litere si simboluri in diverse tipuri de texte ). Un alt aspect interesant prezentat de acest studiu, este faptul ca anumiti indicatori care tin de capacitatea de acumulare a cunostintelor (performanta la teste de vocabular sau teste de cultura generala) se imbunatatesc o data cu inaintarea in varsta. Aceste concluzii nu trebuie sa ii sperie pe adultii tineri, deoarece aceste schimbari nu sunt atat de evidente si universale. Mai degraba aceste rezultate sugereaza ca flexibilitatea cognitiva incepe sa descreasca o data cu inaintarea in varsta, dar cunostintele specifice si deprinderile pe care o persoana le poseda par sa aiba o traiectorie ascendenta in aceiasi perioada.
Psihotricks 