Cum imi imbunatatesc memoria?

Exista foarte multe produse in farmacii care pretind ca imbunatatesc memoria, iar publicul este usor atras de aceste leacuri mnezice. Dar sunt ele oare eficiente? Chiar ne ajuta sa ne amintim mai usor ceea ce dorim sa invatam?

Multe studii realizate de psihologi au demonstrat faptul ca medicamentele care sunt destinate imbunatatirii memoriei, de fapt, au un efect placebo. Efectul presupune ca diferenta observata dintre cei care consuma medicamente mnezice si cei care nu consuma astfel de medicamente sa se datoreze asteptarilor si increderii consumatorilor fata de aceste substante. Cu alte cuvinte, daca cineva ne-ar da un cubulet de zahar ambalat intr-o cutie de medicamente despre care am aflat ca sunt foarte eficiente pentru memorare, exista o posibilitate semnificativa sa avem performante mai mari la testele de memorie.

Studiile au demonstrat ca cele mai eficiente forme de imbunatatire a memoriei sunt cele prin care se fac in mod constant exercitii mnezice. Asadar, daca invatam poezii, ne jucam jocuri de memorare, facem exercitii de invatare si memorare a cuvintelor din alte limbi, putem sa ne dezvoltam capacitatea mnezica si capacitatea de reactualizare a informatiilor. Cu cat ne exersam memoria mai mult, cu atat aceasta devine mai performanta. Mai mult, exersand functia mnezica ne protejeaza si fata de pericolul amneziilor si a altor forme de tulburari de memorie asociate cu procesul de imbatranire. 

Repetitio mater studiorum est.

Publicitate

Read Full Post »

Greseli dese la brainstorming

Brainstormingul a devenit un fel de furculita in bucataria organizatiilor. Si asta pe drept, deoarece brainstormingul este o unealta deosebit de eficienta pentru a gasi noi idei si modalitati de a analiza ceva. Insa de cele mai multe ori brainstormingul este facut gresit si nu atinge decat o fractiune din potentialul de care se capabil. Iata deci cele mai dese greseli la un branstorming

• Nu se face incalzire. Timpul este pretios, si se intra de obicei direct in paine. Merita insa sa rezervam 7 sau 10 minute pentru o incalzire. Aceasta este o problema cat se poate de absurda sau stupida pentru care se gasesc idei. Scopul este relaxarea prin umor si un mini brainstorming cu miza zero. Astfel oamenii intra intr-un flux creativ
• Feedbackul. De obicei se propun idei, iar cel putin o parte dintre oameni incep sa se gandeasca la ideea analizata si chiar sa spuna « mh, da dar ». Acest lucru este fundamental gresit. Scopul brainstormingului este sa se gaseasca idei, indiferent cat de stupide sunt. In brainstorming nu se judeca-sub nici o forma
• Nu se noteaza. Daca nu se noteaza absolut toate raspunsurile, ele se pierd. Dar pericolul consta in faptul ca oamenii vor incerca sa vina doar cu idei bune si altii vor incerca sa tina minte ideile bune. Prin urmare ideile trebuie judecate.Dar in brainstorming toate ideile sunt la fel de bune, indiferent de cat de imbecile sunt.
• Se cauta solutii. In brainstoming nu se cauta solutii viabile, ci se genereaza solutii. Importanta este cantitatea nu calitatea. Apoi dupa brainstorming se aleg ideile cu potential. Dar numai dupa (deci nu la final, nu spre sfarsit, ci dupa ce s-a incheiat brainstormingul).

Read Full Post »

Atitudinea schimbarii

In general oamenii, cel putin cei din Romani, au o atitudine ce impiedica dezvoltarea. Poate ca din cauza asta Romania are probleme in dezvoltarea ei. Atitudinea la care ma refer este: nu ma pot schimba.

In general asteptam sa ne schimbam stare pentru a schimba modul in careen comportam. Acest lucru este insa absurd, deoarececomportamentul influenteaza starea. Spre exemplu, daca stam sin e plictisim, si asteptam san e vina chef sa facem ceva, va trebui probabil sa asteptam pana cand adormim si visam o idée. Mult mai bin ear fi san e apucam pur si simplu sa facem ceva – oricum nu avem ce pierde, nefacand nimic.

Prin urmare data viitoare cand spuneti nu am ce sa fac asa sunt eu , faceti mai bine o pauza si ganditi mai degraba ce comportament vreti sa schimbati si apoi faceti acest lurcu pur si simplu. Daca nu merge, analizati si vedeti unde anume se afla problema. Nu la dumneavoastra, ci in ce punct al comportamentului va blocati, lucrati apoi la rezolvarea acestor blocaje, pas cu pas.

Doar asa putem sa reusim sa trecem de blocajele noastre, care sunt de cele mai multe ori doar mentale. Atitudinea este cea mai importanta, si optim este sa gandim asa : am probleme cu ceva, si daca m-as comporta altfel as putea sa le rezolv.

Read Full Post »

Autocontrolul si creierul

Un studiu de la Universitatea din Florida aduce rezultate foarte interesante: un act mic de control de sine scade drastic nivelul de glucoza din sange, astfel incat apoi orice act de control de sine este mai dificil. Un act mic autocontrol poate sa fie spre exemplu abtinerea de la mancarea unei bomboane, impotrivirea la o prejudecata sau ajutarea unei persoane care are nevoie de ajutor.

Glucoza este principalul combustibil din creier si necesara in majoritatea sinapselor din creier. Din aceasta cauza mancam multe dulciuri cand depunem efort mental mare. Dar se apre ca un efort mare este si orice act de control de sine. Iar asta consuma glucoza. Se pare ca de posibilitatea fiecarei persoane de a mobiliza glucoza in creier depind unele lucruri cum ar fi perserventa in atingerea unui tel, sau succesul intr-o cura de slabire.

Cercetatorii americani au facut noua experimente in care au gasit o legatura clara intre nivelul de glucoza si controlul de sine. In plus cercetatorii au incercat sa administreze un suc cu mult zahar dupa primul act de control de sine. Rezultatul a fost si in acest caz interesant: sucul cu mult zahar a crescut nivelul de glucoza si a facut autocontrolul mult mai usor, dupa ce subiectii au fost pusi deja in situatia de autocontrol. Pentru cei care tin regim, asta nu este o idee buna, dar nivelul de glucoza paote fi marit si mancand carbohidrati complecsi sau proteine.

Read Full Post »

Pericol pentru copii: jocurile PC

Asociatia Americana a Psihologilor a emis un avertisment privind jocurile pe calculator: acestea pot influenta profund negativ evolutia copiiilor. O serie de studii ale asociatiei au gasit ca jocul pe calculator de la varste mici favorizeaza o tulburare numita deficit de rezolvare de probleme.

Aceste jocuri limiteaza creativitatea copiiilor si le ofera un modul de joc „de-a gata” astfel incat ei nu mai invata sa isi foloseasca mintea pentru rezolvarea de probleme si pentru gasirea de noi unghiuri de abordare. In plus prin faptul ca se joaca singuri, copiii nu invata sa faca fata unor situatii sociale si unele indeletniciri nu se dezvolta cooerent. Spre exemplu recunoasterea expresiilor faciale este limitata la copiii care se joaca mult pe calculator.

In plus prin marketingul indreptat catre copiii, corporatiile le limiteaza in mod clar posibilitatile de dezvoltare, avertizeaza asociatia profesionala americana. Copiii din Statele Unite cresc cu alte valori decat parintii lor, si se pare ca diferentele sunt destul de mari incat sa se poata vorbi de doua culturi diferite. Si in Romania marktingul indreptat catre copii s-a dezvoltat rapid si induce uneori valori suspecte. Acest lucru este agravat de indiferenta totala a autoritatilor fata de aceasta problema si pericolul pe care il creeaza.

Read Full Post »

Copiii, limba si jocul

Se intampla ca unii copii sa nu vorbeasca cand trec deja de varsta de doi ani. Inevitabil se merge la doctor. Dar un psiholog va va putea spune rapid daca exista o problema sau este putin probabila: daca acel copil se joaca cu unele obiecte ca si cum ar fi altceva, totul este in regula. Jocul simbolic (spre ex. sa te joci cu o piatra ca si cum ar fi o masina) este un foarte bun predictor pentru dezvoltarea abilitatilor verbale.

Cand se joaca cu obiecte si isi imagineaza ca acestea sunt altceva, copiii isi dezvolta capacitatile de reprezentare abstracta a unor obiecte. Aceasta este foarte importanta pentru limbaj. Dar ceea ce este si mai interesnt este faptul ca relatia este bidirectionala. Joaca simbolica ajuta la invatarea limbilor, dar si invatarea limbilor ajuta la dezvoltarea jocului simbolic. In timpul jocului, copiii atribuie diferitele obiecte unor categorii abstracte, activitate foarte importanta si in invatarea unei limbi.

Experimentele au aratat ca acei copiii care joaca jocuri create astfel incat sa trebuiasca sa construiasca categorii si sa atribuie obiectele categoriilor, invata mai multe cuvinte, decat cei care joaca alt fel de jocuri. In acelasi timp, copiii cu un vocabular mai extins, recunosc mai usor forme abstracte si le atribuie unor categorii.

Ce trebuie sa faca parintii? Trebuie sa le dea copiilor jucarii potrivite pentru varsta lor, deoarece majoritatea indeplinesc criteriile pentru jocul simbolic fara sa vrea. Obiectele, adica jucariile, trebuie sa sugereze ce reprezinta jucaria respectiva: un dreptunghi cu patru semisfere sugereaza o masina, iar copilul isi va folosi abilitatile simbolice in joc.

Read Full Post »

Oamenii nu sunt – oamenii fac

De multe ori spunem: aceste este un om bun, sau acesta este un prost. De fiecare data cand facem acest lucru gresim cumplit. Oamenii nu sunt intr-un fel sau altul. Oamenii nu sunt nicicum. Cand spunem un astfel de lucru lipim o eticheta pe un om. Pe langa faptul ca este imoral, este si incorect si nepractic.

Oamenii judeca prin categorii. Iar cand vad ceva ce indeplineste cateva criterii pentru a fi pus intr-o categorie, nici nu stau pe ganduri. Insa oamenii nu sunt. Oamenii fac.  Un om nu poate sa fie prost, dar poate sa faca o prostie. Diferenta este enorma: pentru ca o fapta este facuta iar trecutul nu poate sa se schimbe. Insa oamenii invata fin fiecare fapta, chiar daca uneori se pare ca nu invata nimic. Si oamenii pot invata sa se comporte altfel in aceleasi circumstante.

In plus cand etichetam un om intr-un fel, si ii si dam de inteles acest lucru nu il ajutam cu nimic. Nici macar nu il motivam sa invete sa se comporte altfel. Oamenii intampina cu rezistenta maxima un feedback de tipul „esti xy”. Este mult mai productiv sa le spunem: „comportamentul tau a fost nepotrivit si a avut consecinte negative. Daca vrei sa procedezi corect trebuia sa faci asa…”

Read Full Post »

Somnul si memoria

Acum ceva timp au inceput sa se acumuleze dovezile ca somnul si invatatul sunt parteneri buni. Un somn bun ajuta memoria si o consolideaza. In special acele informatii care sunt greu de retinut pentru ca interfereaza cu alte informatii pe care le avem in minte se fixeaza atunci cand dormim. Acum s-au descoperit insa alte detalii interesante.

Nu simplul fapt de a dormi, ci somnul adanc ajuta la consolidarea informatiilor memorie. Se pare ca un rol foarte important apartine formatiunii cerebrale numita hipocamp. Acesta ajuta la trecerea informatiilor din memoria de scurta in cea de lunga durata si la consolidarea lor. Hipocampul este afectat de somnul scurt si superficial, si are nevoie de faza de somn adanc. De ce, nu se stie inca.

Concluzia este ca in sesiune este bine ca studentii sa doarma mai mult de patru ore pentru ca sa li se fixeze cunostintele. In acelasi timp insa, si persoanele mai in varsta sunt afectati de acest lucru. La persoanele mai in varsta perioadele de somn adanc devin mai scurte si mai rare, ceea ce le afecteaza intr-o oarecare masura si memoria. Studiul a fost facut pe femei, dar probabil ca si in cazul barbatilor efectele sunt similare.

Read Full Post »