Autocontrolul si creierul

Un studiu de la Universitatea din Florida aduce rezultate foarte interesante: un act mic de control de sine scade drastic nivelul de glucoza din sange, astfel incat apoi orice act de control de sine este mai dificil. Un act mic autocontrol poate sa fie spre exemplu abtinerea de la mancarea unei bomboane, impotrivirea la o prejudecata sau ajutarea unei persoane care are nevoie de ajutor.

Glucoza este principalul combustibil din creier si necesara in majoritatea sinapselor din creier. Din aceasta cauza mancam multe dulciuri cand depunem efort mental mare. Dar se apre ca un efort mare este si orice act de control de sine. Iar asta consuma glucoza. Se pare ca de posibilitatea fiecarei persoane de a mobiliza glucoza in creier depind unele lucruri cum ar fi perserventa in atingerea unui tel, sau succesul intr-o cura de slabire.

Cercetatorii americani au facut noua experimente in care au gasit o legatura clara intre nivelul de glucoza si controlul de sine. In plus cercetatorii au incercat sa administreze un suc cu mult zahar dupa primul act de control de sine. Rezultatul a fost si in acest caz interesant: sucul cu mult zahar a crescut nivelul de glucoza si a facut autocontrolul mult mai usor, dupa ce subiectii au fost pusi deja in situatia de autocontrol. Pentru cei care tin regim, asta nu este o idee buna, dar nivelul de glucoza paote fi marit si mancand carbohidrati complecsi sau proteine.

Publicitate

Read Full Post »

Efectul muzicii asupra psihicului Ep.3

Muzica nu influenteaza doar prin ritm creierul si pishicul uman, ci si prin versuri. Chiar daca avem impresia ca putem sa controlam masur ain care o melodie ne influenteaza starea, de fapt ea are mai mult aputere decat credem. Uneori cand suntem intr-o stare foarte trista nu putem sa ascultam o anumita melodie datorita faptului ca ne agraveaza starea si mai mult.

Versurile au o importanta foarte mare. Continutul gandurilor noastre influenteaza direct modul in care ne simtim. Daca ne gandim la ceva vesel ne simtim pozitiv, chiar daca nu instantaneu. Problema este ca, daca timp indelungat ne gandim la ceva negativ ne inducem o dispozitie proasta. Spre exemplu in cazul unui episod depresiv un rol central il au gandurile negative ale persoanei. Acestea sunt mult mai dificil de schimbat decat am vrea, insa daca reusim acest lucru starea depresiva dispare.

Din acest motiv nu este o idee buna sa ascultam muzica cu versuri care ne induc o stare negativa. Acestea sunt versurile cu un continur irational. Spre exemplu dupa un esec in dragoste o melodie cu un text de genu „nu pot trai fara tine, etc” nu isi are locul. Chiar daca avem impresia ca ne regasim intext, el este total absurd, deoarece nu exista nici un dubiu ca o persoana poate trai fara alta, oricat de neplacut i-ar fi. Un vers rational si potrivit ar fi spre exemplu: „Te iubesc mult, dar voi invata sa fiu fericita fara tine”. In general este bine sa ne ferim de melodiile cu texte irationale, oricat ar fi ele de melodioase, deoarece ne induc un stil de gandire irational care ne duce la suferinta. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii.

Read Full Post »

Efectul muzicii asupra psihicului Ep.2

Am vorbit despre cum muzica poate da coerenta celor care datorita unei boli mintale isi pierd notiunea sinelui si structura psihica. Insa nu doar in aceste cazuri muzica are un efect real asupra creierului. Cea mai directa influenta asupra creierului o are ritmul muzicii. Nu orice ritm are insa o astfel de influenta.

Tot ceea ce este repetitiv si are anumite frecvente influenteaza psihicul uman. Cel mai bun exemplu sunt tobosarii africani care prin ritmuri rapide induc stari psihedelice. Creierul uman este influentat de ritmuri ce variaza intre 120 si 150 de sunete pe minut. Frecventa creirului se sincronizeaza cu frecventa muzicii daca ascultam muzica destul de mult timp. Daca se si danseaza pe muzica cu acest ritm, staril einduse sunt mai puternice si se ajunge la stari de transa.

Insa si ritmurile lente cu note grave induc stari psihice deosebite. Europenii cunosc aceste ritmuri mai ales din biserici unde incantatiile au acest ritm ce induce o transa. De altfel orice miscare sau sunet repetitiv poate sa aiba un efect psihoactiv. Si muzica moderna electronica face din plin uz de aceste proprietati ale ritmului. In principiu aceste ritmuri nu au un efect nociv si trebuie privite ca ceva normal, la fel ca si starile induse de ele. Exista doar riscul unei sperieturi si unor interpretari paranormale, care sunt intre timp depasite.

Read Full Post »

Efectul muzicii asupra psihicului Ep.1

Muzica este unul dintre cele mai fascinante lucruri: de mici copii ne farmeca iar apoi nu ne mai da drumul. Cand suntem fericiti dam drumul la muzica, cand suntem suparati ii dam drumul si mai tare, iar cand vrem sa petrecem o dam cat putem de tare. Relatia dintre muzica si creier si realtia dintre muzica si psihicul uman a fost studiata de psihologi, chiar daca nu la fel de mult ca alte probleme.

Unele informatii interesante despre muzica vin din psihiatrie. In cazul unor boli mentale foarte grave pacientul ajunge in niste situatii limita, iar uneori chiar trece dincolo de ele. Spre exemplu in cazul agnoziei generale, persoanele vad totul, dr nu recunosc obiectele. Cu alte cuvinte privesc o matura, spre exemplu dar nu face „click” in mintea lor ca este o matura. Ei se tot intreaba „oare ce este asta?”. Atunci cand agnozia devine generala si avansata, pacientul practic nu mai intelege nimic din lume si nu mai este in stare sa faca nimic.

Un alt caz extrem este cel al pierderii perceptiei corpului. Din cauza unei leziuni in creier se intrerupe comunicarea cu nervii din corp si practic persoana nu isi mai poate controla corpul si nici nu stie ca il are. Este ceva obisnuit pentru un astfel de pacient sa se intrebe „oare unde imi este mana, aa acum o vad”. Ei nu isi pot misca decat membrele pe care le vad. Cand boala progreseaza acesti pacienti nu isi pierd ideea sinelui lor.

In ambele cazuri psihicul paceintilor practic se dezintegreaza ca o paine prost facuta si ei nu mai sunt ceea ce intelegem noi prin persoane. Insa de multe ori se intampla ca acesti pacienti care nu mai au nici o structura interna sa isi pastreze un rest de cooerenta ascultand muzica. Ei asculta pracitc in continuu muzica, mai ales clasica, ceea ce le da posibilitatea sa mai traiasca.

Read Full Post »

Constiinta, creierul si coma

Psihologia si neurostiintele fac tot mai multi pasi spre a elucida ce este constiinta si cum functioneaza. Teoriile despre constiinta devin din ce in ce mai coerente si mai plauzibile. Insa oamenii de rand au de multe ori o impresie deformata despre constiinta. Media ajuta la crearea acestei imagini deformate prin unele relatari despre reveniri miraculoase din coma.

Insa comele sunt doar stari scurte in care o persoana sta fara sa poata sa se miste, cu ochii inchisi si in care episoadele obisnuite de somn si de veghe sunt intrerupte. Coma nu dureaza insa mai mult de 10 sau 14 zile. Dupa ce creierul isi revine din trauma, el trece intr-o stare vegetativa. In aceasta stare, ochii se deschid din cand in cand si persoana se misca, dar doar sub forma de reflexe si nu face miscari cu sens iar creierul nu functioneaza mai departe de trunchiul cerebral. In aceste stari persoana este inconstienta.

Stare de constiinta minimala se refera la cazurile in care o persoana demonstreaza ca sunt in stare de veghe si percept mediul si pe sine, chiar daca limitat. De obicei raspund si la comenzi minime, cum ar fi sa miste un membru. Mai exista insa si cazul in care o persoana este complet constienta si percepe realitatea din jurul ei fara probleme, insa nu poate sa se miste deloc, nici macar ochii. De multe ori aceasta stare nu este diagnostica corect decat dupa multe saptamani si nu se cunosc inca foarte multe despre ea.

Read Full Post »

Somnul si memoria

Acum ceva timp au inceput sa se acumuleze dovezile ca somnul si invatatul sunt parteneri buni. Un somn bun ajuta memoria si o consolideaza. In special acele informatii care sunt greu de retinut pentru ca interfereaza cu alte informatii pe care le avem in minte se fixeaza atunci cand dormim. Acum s-au descoperit insa alte detalii interesante.

Nu simplul fapt de a dormi, ci somnul adanc ajuta la consolidarea informatiilor memorie. Se pare ca un rol foarte important apartine formatiunii cerebrale numita hipocamp. Acesta ajuta la trecerea informatiilor din memoria de scurta in cea de lunga durata si la consolidarea lor. Hipocampul este afectat de somnul scurt si superficial, si are nevoie de faza de somn adanc. De ce, nu se stie inca.

Concluzia este ca in sesiune este bine ca studentii sa doarma mai mult de patru ore pentru ca sa li se fixeze cunostintele. In acelasi timp insa, si persoanele mai in varsta sunt afectati de acest lucru. La persoanele mai in varsta perioadele de somn adanc devin mai scurte si mai rare, ceea ce le afecteaza intr-o oarecare masura si memoria. Studiul a fost facut pe femei, dar probabil ca si in cazul barbatilor efectele sunt similare.

Read Full Post »

Copiii si internetul – atentie mare!

Cercetatorii din stiintele cognitive, mai ales neuroscientistii avertizeaza asupra faptului ca prea mult internet poate sa dauneze copiiilor. Nu atat continutul, care de multe este neadecvact, este pericolul ci modul in sine de functionare al internetului. In unele studii s-a descoperit, ca acei cipii care cresc petrecand mutl timp pe internet se dezvolta diferit fata de copiii care folosesc internetul mai putin.

Intenetul pare a schimba chiar modul in care se realizeaza conexiunile in creier. Practic copiii nu au experientele normale care ajuta dezvoltarea creierului, sau nu le au destul de mult sau des incat sa aiba parte de o dezvoltare normala. Acest lucru duce la faptul ca ei ajung sa aiba probleme in a interpreta limbajul non verbal si mai ales fetele umane. De asemena exista pericolul ca ei sa nu dezvolte un simt critic normal si sa fie mai usor de manipulat.

Aceste evolutii pot sa fie o piedica in scoala si sa duca la izolare sau la performante reduse. Cercetatorii numesc acest gen de persoane digital native, adica o persoana care este acasa pe internet si nu in lumea reala. Evident, orice facut cu masura este beneifc. La fel si internetul, unde exista multe informatii si experiente pozitive pentru copiii. Cercetatorii recomanda insa prudenta, pentru ca navigarea pe internet sa nu devina un abuz nociv.

Read Full Post »