Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘neurostiinte’

autocontrol control de sine

Un studiu de la Universitatea din Florida aduce rezultate foarte interesante: un act mic de control de sine scade drastic nivelul de glucoza din sange, astfel incat apoi orice act de control de sine este mai dificil. Un act mic autocontrol poate sa fie spre exemplu abtinerea de la mancarea unei bomboane, impotrivirea la o prejudecata sau ajutarea unei persoane care are nevoie de ajutor.

Glucoza este principalul combustibil din creier si necesara in majoritatea sinapselor din creier. Din aceasta cauza mancam multe dulciuri cand depunem efort mental mare. Dar se apre ca un efort mare este si orice act de control de sine. Iar asta consuma glucoza. Se pare ca de posibilitatea fiecarei persoane de a mobiliza glucoza in creier depind unele lucruri cum ar fi perserventa in atingerea unui tel, sau succesul intr-o cura de slabire.

Cercetatorii americani au facut noua experimente in care au gasit o legatura clara intre nivelul de glucoza si controlul de sine. In plus cercetatorii au incercat sa administreze un suc cu mult zahar dupa primul act de control de sine. Rezultatul a fost si in acest caz interesant: sucul cu mult zahar a crescut nivelul de glucoza si a facut autocontrolul mult mai usor, dupa ce subiectii au fost pusi deja in situatia de autocontrol. Pentru cei care tin regim, asta nu este o idee buna, dar nivelul de glucoza paote fi marit si mancand carbohidrati complecsi sau proteine.

Publicitate

Read Full Post »

madera_warm_sing_919283_l

Muzica nu influenteaza doar prin ritm creierul si pishicul uman, ci si prin versuri. Chiar daca avem impresia ca putem sa controlam masur ain care o melodie ne influenteaza starea, de fapt ea are mai mult aputere decat credem. Uneori cand suntem intr-o stare foarte trista nu putem sa ascultam o anumita melodie datorita faptului ca ne agraveaza starea si mai mult.

Versurile au o importanta foarte mare. Continutul gandurilor noastre influenteaza direct modul in care ne simtim. Daca ne gandim la ceva vesel ne simtim pozitiv, chiar daca nu instantaneu. Problema este ca, daca timp indelungat ne gandim la ceva negativ ne inducem o dispozitie proasta. Spre exemplu in cazul unui episod depresiv un rol central il au gandurile negative ale persoanei. Acestea sunt mult mai dificil de schimbat decat am vrea, insa daca reusim acest lucru starea depresiva dispare.

Din acest motiv nu este o idee buna sa ascultam muzica cu versuri care ne induc o stare negativa. Acestea sunt versurile cu un continur irational. Spre exemplu dupa un esec in dragoste o melodie cu un text de genu „nu pot trai fara tine, etc” nu isi are locul. Chiar daca avem impresia ca ne regasim intext, el este total absurd, deoarece nu exista nici un dubiu ca o persoana poate trai fara alta, oricat de neplacut i-ar fi. Un vers rational si potrivit ar fi spre exemplu: „Te iubesc mult, dar voi invata sa fiu fericita fara tine”. In general este bine sa ne ferim de melodiile cu texte irationale, oricat ar fi ele de melodioase, deoarece ne induc un stil de gandire irational care ne duce la suferinta. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii.

Read Full Post »

muzica infleunta creier psihic

Am vorbit despre cum muzica poate da coerenta celor care datorita unei boli mintale isi pierd notiunea sinelui si structura psihica. Insa nu doar in aceste cazuri muzica are un efect real asupra creierului. Cea mai directa influenta asupra creierului o are ritmul muzicii. Nu orice ritm are insa o astfel de influenta.

Tot ceea ce este repetitiv si are anumite frecvente influenteaza psihicul uman. Cel mai bun exemplu sunt tobosarii africani care prin ritmuri rapide induc stari psihedelice. Creierul uman este influentat de ritmuri ce variaza intre 120 si 150 de sunete pe minut. Frecventa creirului se sincronizeaza cu frecventa muzicii daca ascultam muzica destul de mult timp. Daca se si danseaza pe muzica cu acest ritm, staril einduse sunt mai puternice si se ajunge la stari de transa.

Insa si ritmurile lente cu note grave induc stari psihice deosebite. Europenii cunosc aceste ritmuri mai ales din biserici unde incantatiile au acest ritm ce induce o transa. De altfel orice miscare sau sunet repetitiv poate sa aiba un efect psihoactiv. Si muzica moderna electronica face din plin uz de aceste proprietati ale ritmului. In principiu aceste ritmuri nu au un efect nociv si trebuie privite ca ceva normal, la fel ca si starile induse de ele. Exista doar riscul unei sperieturi si unor interpretari paranormale, care sunt intre timp depasite.

Read Full Post »

creier muzica psihicul uman
Muzica este unul dintre cele mai fascinante lucruri: de mici copii ne farmeca iar apoi nu ne mai da drumul. Cand suntem fericiti dam drumul la muzica, cand suntem suparati ii dam drumul si mai tare, iar cand vrem sa petrecem o dam cat putem de tare. Relatia dintre muzica si creier si realtia dintre muzica si psihicul uman a fost studiata de psihologi, chiar daca nu la fel de mult ca alte probleme.

Unele informatii interesante despre muzica vin din psihiatrie. In cazul unor boli mentale foarte grave pacientul ajunge in niste situatii limita, iar uneori chiar trece dincolo de ele. Spre exemplu in cazul agnoziei generale, persoanele vad totul, dr nu recunosc obiectele. Cu alte cuvinte privesc o matura, spre exemplu dar nu face „click” in mintea lor ca este o matura. Ei se tot intreaba „oare ce este asta?”. Atunci cand agnozia devine generala si avansata, pacientul practic nu mai intelege nimic din lume si nu mai este in stare sa faca nimic.

Un alt caz extrem este cel al pierderii perceptiei corpului. Din cauza unei leziuni in creier se intrerupe comunicarea cu nervii din corp si practic persoana nu isi mai poate controla corpul si nici nu stie ca il are. Este ceva obisnuit pentru un astfel de pacient sa se intrebe „oare unde imi este mana, aa acum o vad”. Ei nu isi pot misca decat membrele pe care le vad. Cand boala progreseaza acesti pacienti nu isi pierd ideea sinelui lor.

In ambele cazuri psihicul paceintilor practic se dezintegreaza ca o paine prost facuta si ei nu mai sunt ceea ce intelegem noi prin persoane. Insa de multe ori se intampla ca acesti pacienti care nu mai au nici o structura interna sa isi pastreze un rest de cooerenta ascultand muzica. Ei asculta pracitc in continuu muzica, mai ales clasica, ceea ce le da posibilitatea sa mai traiasca.

Read Full Post »

coma trauma constiinta

Psihologia si neurostiintele fac tot mai multi pasi spre a elucida ce este constiinta si cum functioneaza. Teoriile despre constiinta devin din ce in ce mai coerente si mai plauzibile. Insa oamenii de rand au de multe ori o impresie deformata despre constiinta. Media ajuta la crearea acestei imagini deformate prin unele relatari despre reveniri miraculoase din coma.

Insa comele sunt doar stari scurte in care o persoana sta fara sa poata sa se miste, cu ochii inchisi si in care episoadele obisnuite de somn si de veghe sunt intrerupte. Coma nu dureaza insa mai mult de 10 sau 14 zile. Dupa ce creierul isi revine din trauma, el trece intr-o stare vegetativa. In aceasta stare, ochii se deschid din cand in cand si persoana se misca, dar doar sub forma de reflexe si nu face miscari cu sens iar creierul nu functioneaza mai departe de trunchiul cerebral. In aceste stari persoana este inconstienta.

Stare de constiinta minimala se refera la cazurile in care o persoana demonstreaza ca sunt in stare de veghe si percept mediul si pe sine, chiar daca limitat. De obicei raspund si la comenzi minime, cum ar fi sa miste un membru. Mai exista insa si cazul in care o persoana este complet constienta si percepe realitatea din jurul ei fara probleme, insa nu poate sa se miste deloc, nici macar ochii. De multe ori aceasta stare nu este diagnostica corect decat dupa multe saptamani si nu se cunosc inca foarte multe despre ea.

Read Full Post »

meditatie neurostiinta

Meditatia exista ca tehnica straveche de disciplinare a mentalului. Ea aduce insa si relaxare, destindere si liniste. Meditatia este practicata de mii de ani, iar in acest timp tehnica a fost perfectionata continuu. In anii ’50 ai secolului trecut meditatia a primit apreciere din partea medicinei europene si americane. Meditatia a fost chiar si incorporata in unele directii de psihoterapeutice cu efecte pozitive.

Cercetarile din domeniul neurostiinte au arata insa ca meditatia este mai mult decat simpla relaxare. Meditatia dezvolta creierul si duce la formarea de noi sinapse. Se dezvolta mai ales acele regiuni ale creierului care sunt legate de empatie,  si bunavointa dar si in cele responsabile de autointelgere si autoreflectie. Chiar si dupa doua luni de practicare a meditatiei apar diferente intre creierele persoanelor care mediteaza si cele care nu mediteaza. Se formeaza foarte multe sinapse noi, iar substanta cenusie devine mai densa.

Aceasta dezvoltare a creierului face ca persoanele care mediteaza regulat sa isi poata intelge mai bine propriile sentimente si trairi. Astfel ele pot fi mai linistite fara sa piarda din intensitatea trairilor lor. Meditatia regulata creste starea de bine si este benefica si pentru sanatatea fizica. Insa pentru linistea psihica este o binecuvantare. Chiar si cu zece minute de meditatie de cateva ori pe saptamana se produc schimbari semnificative.

Read Full Post »