Despre psihologia pozitiva

Vreau sa va prezint in continuare mai multe date despre psihologia pozitiva. Exista doua mari teorii care incearca sa surprinda aspectele importante ale psihologiei pozitive:

1. Efectul anularii(The undo effect): Se pare ca emotiile pozitive anuleaza efectele emotiilor negative asupra sistemului cardiovascular in conditii stresante (citeste mai multe informatii despre stres aici). Cercetarile indica faptul ca emotiile pozitive ii ajuta pe oamenii care semnaleaza ca sunt stresati sa se relaxeaze si sa se intoarca la un nivel de activare fiziologica de baza 
2. Teoria largirii(Broden-and-build Theory)sugereaza ca emotiile pozitive(bucuria, fericirea, incantarea, interesul) largesc campul constiintei persoanei si incurajeaza explorarea noului prin diverse actiuni sau ganduri. In timp, acest repertoriu comportamental largit duce la construirea de noi abilitati si resurse. 

Totodata, psihologia pozitiva a dezvoltat un manual al virtutilor si calitatilor caracterului(Character Strengths and Virtues) care incearca sa identifice si sa clasifice trasaturile psihologice pozitive ale fiintelor umane. Acest manual identifica 6 clase de virtuti, care cuprind mai multe calitati:

1. Intelepciune si cunostinte: creativitate, curiozitate, deschidere, dragoste pentru invatat si acumulare de cunostinte
2. Curaj: vitejie, persistent, integritate, vitalitate 
3. Umanitate: dragoste, bunatate, inteligenta sociala 
4. Dreptate: implicare cetateneasca, drepatate, leadership
5. Echilibru: ieratare si compasiune, umilinta, prudent, autocontrol 
6. Transcendenta: aprecierea frumusetii si a excelentei, gratitudine, speranta, umor si spiritualitate 

Aplicatiile practice ale psihologiei pozitive includ ajutarea persoanelor si organizatiilor in identificarea propriilor calitati si folosirea acestora pentru cresterea si sustinerea nivelului starii de bine. Terapeutii pot folosi diferite metode pentru “a largi” vietile persoanelor care nu sufera neaparat de o tulburare , in special pentru optimizare personala.

Publicitate

Read Full Post »

Psihologia pozitiva

Majoritatea dintre noi, cand aud cuvantul psihologie se gandesc la ceva rau(nebunie, tulburare psihica). 

In mare parte au dreptate. Unul dintre principalele scopuri ale psihologiei este interventia sau tratarea acestor cazuri de psihopatologie, dar nu este singurul. In ultimul deceniu, in psihologie a inceput sa fie tot mai cunoscuta si mediatizata psihologia pozitiva, a carui principal promoter este psihologul american Martin Seligman.  Principalele scopuri ale psihologiei pozitive sunt: concentrarea mai ales pe partile pozitive ale persoanelor, nu doar pe cele negative, disfunctionale;  accentuarea emotiilor pozitive, cautarea si incercarea de a dezvolta talentul si incercarea de a face viata omului mai implinita, mai fericita. Originile psihologiei pozitive se regasesc in psihologia umanista a secolului XX, care se concentra in mare parte pe fericire si autoactualizare. Totodata, se mai pot lua in calcul influenta filosofiei antice grecesti (Socrate, Platon, stoicii, epicurienii) sau a diferitelor religii(iudaismul, crestinismul, budismul).

In psihologia pozitiva s-au delimitat trei mari arii de interes, care corespund celor trei tipuri de vieti posibile identificate dupa asumptiile teoretice:

1. O viata a bucuriei (Pleasant Life), care se concentreaza pe modul in care oamenii  maximizeaza emotiile pozitive traite in detrimentul celor negative(componenta hedonica a experientelor), in situatii normale de viata(relatii, hobbiuri, interese, distractii ).
2. O viata a angajarii (Engagement Life), care se concentreaza pe descoperirea si folosirea talentului si a caracteristicilor persoanei in realizarea sarcinilor cotidiene, astfel incat aceasta sa ajunga sa exprientieze imersiune, absorbire totala.
3. O viata cu sens si semnificatie (Meaningful Life), analizeaza modul in care indivizii reusesc sa isi foloseasca talentul si caracteristicile pentru a-i ajuta pe ceilalti, cum acestia reusesc sa resimta o stare de bine, de apartenenta, sens si semnificatie din faptul ca sunt parte si ca contribuie la ceva mult mai mare si semnificativ decat propria persoana(natura, organizatii, traditii, sisteme de valori).

Read Full Post »