Persoane cu probleme

Cei care s-au ocupat intr-o oarecare masura cu psihologia, stiu ca exista o anumita ambiguitate legat de ce este aceea o problema psihica, sau cand un anumit lucru devine o problema psihica. Unul dintre criterii si probabil unul dintre cei mai bunieste daca acel lucru il deranjeaza pe subiect.

Dar de multe ori se intampla ca sa avem in jur o persoana cu o anumita problema, care nu considera ca are o problema. Dar pe noi ne agaseaza, ne enerveaza sin e exaspereaza. Atunci ne gandim sa incercam sa ajutam persoana respecutiva. Eventual chiar sa o duce ma psiholog.

Psihologul ne va spune insa urmatorul lucru: problema se afla in ochii privitorului, si daca pe noi ne scoate ceva din sarite, ce pentru persoana respectiva este normal, atunci probabil ca noi avem problema cu nervii.

Oamenii se grabesc sa ii ajute pe ceilalti sis a ii schimbe, dar uneori in spatele acestui lucru se afla incapacitatea de a accepta oamenii asa cum sunt. Uneori este cazul sa ducem o persoana la psiholog, pentru capoate sa sufere de o boala psihica grava, dar uneori trebuie sa mergem chiar noi. Dar oricum, cineva primeste ajutor.

Un proverb chinezesc spune: inainte sa incerci sa schimbi lumea, sa fugi de trei ori in jurul casei.

Publicitate

Read Full Post »

Psihologia pozitiva

Majoritatea dintre noi, cand aud cuvantul psihologie se gandesc la ceva rau(nebunie, tulburare psihica). 

In mare parte au dreptate. Unul dintre principalele scopuri ale psihologiei este interventia sau tratarea acestor cazuri de psihopatologie, dar nu este singurul. In ultimul deceniu, in psihologie a inceput sa fie tot mai cunoscuta si mediatizata psihologia pozitiva, a carui principal promoter este psihologul american Martin Seligman.  Principalele scopuri ale psihologiei pozitive sunt: concentrarea mai ales pe partile pozitive ale persoanelor, nu doar pe cele negative, disfunctionale;  accentuarea emotiilor pozitive, cautarea si incercarea de a dezvolta talentul si incercarea de a face viata omului mai implinita, mai fericita. Originile psihologiei pozitive se regasesc in psihologia umanista a secolului XX, care se concentra in mare parte pe fericire si autoactualizare. Totodata, se mai pot lua in calcul influenta filosofiei antice grecesti (Socrate, Platon, stoicii, epicurienii) sau a diferitelor religii(iudaismul, crestinismul, budismul).

In psihologia pozitiva s-au delimitat trei mari arii de interes, care corespund celor trei tipuri de vieti posibile identificate dupa asumptiile teoretice:

1. O viata a bucuriei (Pleasant Life), care se concentreaza pe modul in care oamenii  maximizeaza emotiile pozitive traite in detrimentul celor negative(componenta hedonica a experientelor), in situatii normale de viata(relatii, hobbiuri, interese, distractii ).
2. O viata a angajarii (Engagement Life), care se concentreaza pe descoperirea si folosirea talentului si a caracteristicilor persoanei in realizarea sarcinilor cotidiene, astfel incat aceasta sa ajunga sa exprientieze imersiune, absorbire totala.
3. O viata cu sens si semnificatie (Meaningful Life), analizeaza modul in care indivizii reusesc sa isi foloseasca talentul si caracteristicile pentru a-i ajuta pe ceilalti, cum acestia reusesc sa resimta o stare de bine, de apartenenta, sens si semnificatie din faptul ca sunt parte si ca contribuie la ceva mult mai mare si semnificativ decat propria persoana(natura, organizatii, traditii, sisteme de valori).

Read Full Post »