Este somnul necesar?

Daca pentru noi, raspunsul la aceasta intrebare este evident unul afirmativ, este interesant de observat opinia cercetatorilor care analizeaza functia somnului. Unii cercetatori vad somnul ca fiind modalitatea prin care mamiferele si oamenii reusesc sa ajunga la o stare de imobilitate si liniste, dar care ca proces distinct nu are o functie importanta. Dar aceasta ipoteza este una reductionista si este respinsa de marea majoritate a comunitatii stiintifice. Nu este nici o dovada clara e existentei vreunei specii de animale care sa nu doarma. Chiar si delfinii, care au fost considerati ca fiind animalele care nu dorm niciodata deoarece se misca in continuu, prezinta un pattern de somn uniemisferic (o jumatate a creierului prezinta unde caracteristice somnului profund). Mai mult, se pare ca deprivarea prelungita de somn duce la moartea soarecilor sau mustelor. Oamenii care sufera de insomnia genetica au o probabilitate crescuta de a muri. In cazurile mai putin extreme, deprivarea de somn afecteaza functionarea cognitiva atat in cazul animalelor (de la musculite la rozatoare), cat si in cazul oamenilor. De exemplu, soarecii mentinuti treji intra in episoade de microsomn. Acest lucru se inregistreaza si in cazul oamenilor. Ipoteza care a primit cel mai mult spjin in ceea ce priveste functia somnului este aceea ca somnul ofera creierului posibilitatea de a se “regrupa’’, de a se reintoarece la un nivel de baza al activarii dupa o zi solicitanta in care functionarea sa a fost solicitata la maximum. Totodata, somnul este important in consolidarea noilor cunostinte, precum si in organizarea lor astfel incat sa fim capabili sa putem invata si achizitiona informatii noi si in ziua urmatoare. Acest lucru ar putea explica de ce in anumite perioade de somn, creierul nostru are o activare atat de alerta.

Se pare ca somnul este intr-adevar un proces universal si necesar.

Publicitate

Read Full Post »

Constiinta, creierul si coma

Psihologia si neurostiintele fac tot mai multi pasi spre a elucida ce este constiinta si cum functioneaza. Teoriile despre constiinta devin din ce in ce mai coerente si mai plauzibile. Insa oamenii de rand au de multe ori o impresie deformata despre constiinta. Media ajuta la crearea acestei imagini deformate prin unele relatari despre reveniri miraculoase din coma.

Insa comele sunt doar stari scurte in care o persoana sta fara sa poata sa se miste, cu ochii inchisi si in care episoadele obisnuite de somn si de veghe sunt intrerupte. Coma nu dureaza insa mai mult de 10 sau 14 zile. Dupa ce creierul isi revine din trauma, el trece intr-o stare vegetativa. In aceasta stare, ochii se deschid din cand in cand si persoana se misca, dar doar sub forma de reflexe si nu face miscari cu sens iar creierul nu functioneaza mai departe de trunchiul cerebral. In aceste stari persoana este inconstienta.

Stare de constiinta minimala se refera la cazurile in care o persoana demonstreaza ca sunt in stare de veghe si percept mediul si pe sine, chiar daca limitat. De obicei raspund si la comenzi minime, cum ar fi sa miste un membru. Mai exista insa si cazul in care o persoana este complet constienta si percepe realitatea din jurul ei fara probleme, insa nu poate sa se miste deloc, nici macar ochii. De multe ori aceasta stare nu este diagnostica corect decat dupa multe saptamani si nu se cunosc inca foarte multe despre ea.

Read Full Post »

Somnul si memoria

Acum ceva timp au inceput sa se acumuleze dovezile ca somnul si invatatul sunt parteneri buni. Un somn bun ajuta memoria si o consolideaza. In special acele informatii care sunt greu de retinut pentru ca interfereaza cu alte informatii pe care le avem in minte se fixeaza atunci cand dormim. Acum s-au descoperit insa alte detalii interesante.

Nu simplul fapt de a dormi, ci somnul adanc ajuta la consolidarea informatiilor memorie. Se pare ca un rol foarte important apartine formatiunii cerebrale numita hipocamp. Acesta ajuta la trecerea informatiilor din memoria de scurta in cea de lunga durata si la consolidarea lor. Hipocampul este afectat de somnul scurt si superficial, si are nevoie de faza de somn adanc. De ce, nu se stie inca.

Concluzia este ca in sesiune este bine ca studentii sa doarma mai mult de patru ore pentru ca sa li se fixeze cunostintele. In acelasi timp insa, si persoanele mai in varsta sunt afectati de acest lucru. La persoanele mai in varsta perioadele de somn adanc devin mai scurte si mai rare, ceea ce le afecteaza intr-o oarecare masura si memoria. Studiul a fost facut pe femei, dar probabil ca si in cazul barbatilor efectele sunt similare.

Read Full Post »