Koan

Am descoperit un site despre meditatie si intelepciune orientala. Iata un interviu cu administratorul:

Te rog sa prezinti pe scurt blogul!

Koan.ro este un site ce aduce intelepciunea in viata de zi cu zi a oamenilor. Zilnic apar aici noi povestioare chinezesti numite koan, dar si articole despre meditatie si cresterea bonsailor. Exista si un forum in care oamenii pot sa discute despre orice vor. Desi majoritatea povestioarelor sunt de provenienta budista, siteul in sine nu are o orientare spirituala anumita.

Cand ai inceput sa scrii, si cum a evoluat?

Koan.ro este un site foarte nou. Insa deja avem un numar mare de materiale, si avem pregatite zeci de povestioare si articole ce o sa apara in urmatoarea luna.

Care au fost cele mai pozitive reactii pe care le-ai primit?

Ne bucuram sa vedem ca tot mai multi oameni cauta site-ul si ca revin des pe el. Cel mai mult ne bucuram cand avem noi prieteni in forum care fac schimb de pareri si idei. Am primit chiar si un email, din partea unei persoane din Bacau, care ne-a spus ca de mult timp cauta un site pe care sa poata citi koanuri budiste. Fireste ca ne-am bucurat despre acest feedback.

Ce planuri de viitor ai?

Avem pregatite multe materiale, si din acest motiv vrem sa publicam cat mai multe pe viitor. Pe viitor ne dorim sa promovam siteul pe blogurile ale caror cititori s-ar bucura sa citeasca despre meditatie, koanuri sau bonsai.

Fericirea se poate exersa

Povestea pinguinului spune asa: un om se plimba prin gradina zoologica si a vazut un pinguin. era mic, nu avea maini ci doar niste aripi cu care nu putea sa zboara, o blana care ii tinea cald, picioarele ii erau atat de scurte incat nu putea sa mearga. Observand acestea omului i-a fost mila de pinguin. Insa la un moment dat pinguinul a sarit in apa si a inceput sa innoate cu o viteza si o gratie fantastica.

Morala este ca mediul in care traim poate sa fie potrivit pentru noi sau nu, si daca traim intr-un mediu care nu ni se potriveste nu putem sa fim fericiti. Uneori asta inseamna ca trebuie sa facem alegeri ce pot sa para radicale. Fericirea este insa un lucru al exercitiului. Fericirea nu vine de la sine. Fericirea inseamna sa ne omplicam in activitati care ne implinesc si care ne ofera sens. Chiar daca sunt uneori grele, ele ne raspalatesc. Este la fel ca si cu ascensiunea unui munte.

Cand suntem absorbiti intr-o activitate suntem fericiti. Fericirea nu inseamna sa simti ca esti fericit, ci sa nici nu iti mai pui problema.  Daca vrem sa fim fericiti trebuie sa ne autocunoastem si sa invatam ce ne face fericiti si ce nu ne face fericiti.

6 noi rezultate din psihologie

Iata zece cercetari recente din psihologie si rezultatele lor pe scurt:

• Copii de sub 4 ani care sunt anesteziati pentru operatii au sanse de 60% sa dezvolte probleme de vorbire, gandire, si de calucl matematic
• 6 luni de psihoterapie cognitiv comportamentala este mult mai eficienta decat noua luni de orice alt tip de terapie (inclusiv medicamentoasa), pentru tratarea depresiei la adolescentii din orfelinate
• Creierul adult proceseaza fractiile matematice automat si fara efort intr-o regiune specifica, ceea ce indica faptul ca acesta abilitate este probabil innascuta. In consecinta predarea fractiilor la scoala se paote face si altfel
• Unul din zece copii care joaca jocuri pe calculator sau pe console video, este dependent de jocuri video (valabil pentru SUA)
• Dansul nu este doar al oamenilor – papagalii care pot sa imite vocea umana danseaza pe unele melodii si pot sa tina ritmul, chiar si atunci cand se shcimba
• medicamentele care se folosesc pentru tratarea dependentelor de alcool sau dorguri sunt eficiente si pentru tratarea celor care fura compulsiv

Despre razbunare – o perspectiva din psihologie

Exista doua atitudini fata de razbunare: cei cae spun ochi pentur ochi, si cei care spun ca razbunarea ii face pe toti orbi. Tipul de raspuns dat difera in functie de unii factori. Spre exemplu persoanele care cauta putere tind sa fie mai razbunatoare pentru a dovedi ca un potential conflict cu ele este periculos. Razbunarea a evoluat in lipsa legii, pentru ca legea elimina nevoia de razbunare. Insa sistemele judiciare, si mai ales cele care functioneaza cat de cat sunt o inventie foarte recenta.

Ian McKee, un cercetator australian, studiaza ce ii face pe oameni sa aleaga razbunarea si a gasit doi factori care influenteaza foarte mult aceasta alegere: autoritarismul de dreapta si dominanta sociala. Dar conteaza si atitudinile care inspira aceste trasaturi. Concluzia este ca dorinta pentru status este cea care anima razbunarea. Insa alte studii completeaza peisajul, adaugand ca tipul de eveniment care face ca sa apara dorinta de razbunare difera in functie de cultura. Cu alte cuvinte ceea ce pentru unii este ok, pentru altii este motiv de razbunare. De aici rezulta si un potential imens de conflicte interculturale.

De asemenea in culturile colectiviste, oamenii tind sa se razbune si pentru semenii lor. In culturile individualiste furia este cea care anima razbunarea, in timp ce in culturile colectiviste rusinea este cea care anima razbunarea. Insa studiile arata, ca cel putin in europa si america, faptul de a te razbuna nu duce niciodata la linistire, ci din contra dupa ce persoanele se razbuna, ele au emotii si mai negative decat atunci cand nu se razbuna. Aceast lucru contrazice intuitia populara, dar exista multe studii solide care sustin acest lucru.

Fixurile noastre

Fiecare om are niste fixuri sau iste obiceiuri proaste. Este firesc, dar uneori acest fixuri si obiceiuri proaste ne incurca viata – de tot. Spre exemplu unii oameni au obiceiul de a reactiona prin nervi si o atitudine agresiva in unele cazuri. Sau alti oameni isi fac griji din orice si prin asta ii deranjeaza pe ceilalti. Mai ales cand vine vorba de viata de cuplu sau de familie aceste obiceiuri au potentialul de a distruge o relatie sau de a o face neplacuta.

Aceste obiceiuri pot fi insa abandonate – si asta cu ajutorul unui psiholog. De multe ori noi criticam cultura americana, spunand ca la ei oamenii se duc la psiholog penru orice. Asta este o exagerare, dar la ei exista cultura imbunatatirii lucrurilor, inclusive a propriei persoane. Ei nu spun “asa sunt eu” si continua sa fie o povara pentru ceilalti, ci isi spun ca se pot schimba, pentru ca ei detin controlul.

Iar psihologul ajuta in mod active la schimbarea acestor obiceiuri sau fixuri. Decat sa se certe 10 ani de zile cu sotia despre de ce face el un anumit lucru, americanul prefera sa se duca la un psiholog, sa ii plateasca 3 sedinte de psihoterapie, si dupa o luna sa scape de problema.

De ce sa te autoevaluezi

De ce sa te autoevaluezi Suntem obisniti sa fim testati si sa ni se spuna ca suntem buni sau ca nu suntem buni. La scoala primim note, dar nu le primim ca san e putem invata ci le primim doar asa ca sa ni se spuna ca suntem sau nu suntem buni. La servici suntem evaluati, pentru ca sa ni se taie din salar sau sa primim felicitari (uneori si o prima marunta). Insa o evaluare are de fapt cu totul si cu totul alt rost:

• Sa stim unde ne aflam in raport cu unde vrem sa ajungem

• Sa stim cum putem sa ne imbunatatim, indiferent de cat de performanti suntem

• Sa reproiectam unde vrem sa ajungem Si in viata este bine ca din cand sa ne autoevaluam, ca sa putem sa ne gasim drumul potrivit.

Se intampla ca atunci cand pornim hotarati intr-o directie, sa pierdem din vedere unde voiam sa ajungem. Daca suntem prea absorbiti de ceea ce facem nici nu ne dam seama de acest lucru. Din acest motiv este bine ca din cand in cand, macar o data pe luna, sau o data la trei luni, san e luam o zi sane gandim la cine suntem acum, cine voiam sa fim, cine vrem sa fim maine, cum putem face asta, in ce directie evolueaza viata noastra, ce schimbari se produc, etc. Toti oamenii au dorinte si tendinte contradictorii, si din acest motiv este important san e automonitorizam si sa ne autoevaluam, pentru ca sa stim cum se dezovolta aceste tendinte si cum putem sa le impacam. Face parte din experienta de a fi om.

Stresul cel bun

Stresul a devenit un fel de incalzire globala privata: toti au auzit de el, toti ii simt efectele, nimeni nu poate sa faca ceva impotriva sa, si toti il accepta ca facand parte a vietii de astazi si pana nu se intampla o catastrofa il ignoram. Cu alte cuvinte stresul a devenit un fel de fantoma a vietii cotidiene. Insa aceasta fantoma are si o sora pozitiva. Este vorba despre eustres, sau stresul cel bun.

Eustres vine de la particula “eu” care inseamna bun in limba greaca. Corpul nu face diferenta intre stres si eustres, ambele fiind mobilizari ale corpului pentru a face fata provocarilor. Insa la nivel psihic diferenta este foarte mare, pentru ca eustresul este un stres pe care il resimtim ca fiind chiar placut. Mai ales atunci cand ne plictisim visam la o portie de eustres.

Eustres resimtim de exemplu cand avem o provocare, cand suntem promovati la lucru, cand vedem un film horror, cand castigam ceva, cand suntem intr-un parc de distractii, sau cand cumparam o masina. Dar eustresul face parte si din dragoste si sex.

Eustresul ne mobilizeaza si ne face sa traim, dar si el solicita resursele corpului. Totusi, el este mult mai putin daunator decat stresul negativ.